God's Ear

Publicat: 01 Dec 1998

Fruntaș(u) fără frontiere

Că poezia este o afacere pe cont propriu, o demonstrează Iulian Fruntașu (deși Beata în marsupiu a luat Premiul pentru debut al US din Moldova pe 1996, poetul nu e membru al Uniunii Scriitorilor nici la această oră!) prin editarea, în variantă bilingvă, a volumașului God's Ear (first published 1998, Slow Dancer Press, London, England), traducerea engleză fiind semnată ... de aceeași mînă care semnează și originalul românesc. (Apropos, nu mai puțin de 3 poeme din cele 11 incluse în  God's Ear poartă și în original un titlu englezesc, de parcă iubita noastră capitală albă - conform imnului său! - s-ar afla pe malurile Tamisei și nu ale Bîcului.) Este pentru prima dată l noi cînd un autor reușește să -și promoveze opera, ocolind toate forurile abilitate pentru aceasta. Invitat acum un an la un festival de poezie anglofonă din Oradea, Fruntașu a știut să meargă mai departe, dacă nu pe cale diplomatică, cu certitudine pe cea (spinoasă!) a poeziei.

Așadar, God's Ear (Urechea lui Dumnezeu) este o microantologie compusă din 11 texte, majoritatea preluate din Beata în marsupiu (Ed. Cartier, 1996 - Premiul US din Moldova, Premiul Salonului de Carte din Cluj), de-o unitate stilistică și tematică remarcabile, în care cititorul fruntaș va regăsi toate obsesiile poetului, de la (atenție, pudibonzilor!) "curul tău se mișca de la/ o margine la alta/ a patului" la excepționala "această propiere mereu/ dincolo de orice poem". Metaforismul e de-a dreptul luxurian, stratificat aidoma junglelor Amazonului "Încet-încet negura intercraniană plutește de asupra capului ca  o/ coroană a regelui care va fi decapitat în curînd" sau "dar îți povesteam despre dragostea care trăiește în noi ca niște/ păpuși rusești interminabile și de aceea foarte frumoase" sau "această insufiență de tine/ o inimă încremenită în coșul pieptului ca o vulpe în vizuină" etc.), succesiunea imaginilor se desfășoară rapid, pe sărite chiar (de unde și jocurile de cuvinte de tipul "la o al-/a-titudine de 7777 de me-/tr(e)i purcei" sau "ca fața cri-/spartă" ș.a.), fără a afecta însă "filmul" poemului. Chiar dacă pare, prin mesajul său destul de transparent, o carte "de masă" (din nefericire, poezia sa a fost identificată la un moment dat cu cultur de masă occidentală, un fel de coca-cola lirică, deci, poetul devenind ținta predilectă a "păstrătorilor obiceiurilor strămoșești", God's Ear e un volum cu un anumit cod al lecturii (influența glorioasei și blamatei generații '80în special din Transilvania, prin Ion Mureșan, nu poate ă nu bucure urechea lui Dumnezeu, dar și a cititorilor de poezie modernă, oriunde s-ar afla). Este codul "postmodernist" al contextului (un ochi experimentat va observa îndată "proptelele culturale" pe care se sprijină, dezinvolt, poetul), altul decît cel al poeziei basarabene. De unde și șocul celor crescuți în țarcul sămănătorist sau realist-socialist (entuziasmul zgomotos al adepților poeziei fruntașe va veni, în schimb, din partea unei generații de tineri care nu se mai consideră ieșiți din "Cămașele" lui Vieru). Atît?

Ba nu! Mai e ceva de zis. Prin editarea la Londra a plachetei God's Ear, Iulian Fruntașu devine, pe moment, ministrul de externe ale Republicii Poeților (basarabeni) sau, cel puțin, unul din ambasadorii acesteia. Fiindcă, nu-i așa? dacă Platon a alungat poeții in Republica Ideală, de ce aceștia nu și-ar face o republică a lor. Fără platoni de duzină!

 

Em. Galaicu-Păun, Flux, 31.07.1998

 

 

 

0 comentarii
© 2017 Iulian Fruntaşu
Preluarea și publicarea materialelor apărute pe acest blog, inclusiv a cărților,
este permisă fără restricții, cu referințele necesare.
Design by Amigo LOGO