Dreptul la revoltă

Posted: 24 Nov 2010

De cele mai multe ori presa internaţională nu ne acordă prea multă atenţie, probabil, pe bună dreptate – nu este vorba doar de faptul că reprezentăm o ţară mică, cred că nici nu ştim să generăm noutăţi, pozitive în mod special. Între timp, clişeele s-au proliferat: cea mai săracă ţară din Europa, trafic de fiinţe umane, etc. Însă ultimul articol apărut acum două zile în Newsweek („Discolored Revolution”, de William Schreiber, 22 noiembrie 2010, http://www.newsweek.com/2010/11/22/william-schreiber-on-moldova-s-upcomi... pune capac la articolele superficiale, inducând cititorii în eroare şi promovând două teze absolut inacceptabile pentru dezvoltarea democratică.

Prima se referă la tineretul nostru.

Autorul în cauză susţine că Moldova „este o ţară unde Partidul Comunist s-ar putea adeveri drept speranţa cea mai mare a democraţiei, iar tineretul pro-occidental – drept ameninţarea cea mai mare la adresa democraţiei”. Schreiber mai susţine că aceşti protestatari (cei care au ieşit în stradă pe 6-7 aprilie 2009) şi care, chipurile, ar mai putea repeta acţiunea în cauză, „privesc în direcţia Europei, dar să nu-i numiţi democraţi”. De asemenea: „Tineretul moldovean se pare că a uitat că pierderea unor alegeri corecte nu reprezintă o ocazie pentru revoluţie”.

Schreiber, probabil, nu a citit rapoartele organismelor internaţionale referitor la violarea drepturilor omului în Republica Moldova, Schreiber, probabil, nu ştie că televiziunea publică intoxica telespectatorii pe parcursul a opt ani, iar ziariştii independenţi erau bătuţi cu ranga-n cap, Schreiber, probabil, nu era la curent că Moldova se afla sub regimul de monitorizare a Consiliului Europei, Schreiber, probabil, nu ştia că Moldova a pierdut zeci de milioane de Euro la CEDO în urma dosarelor care aveau la baza articolele ce ţin de tratament inuman şi degradant (citeşte tortura), Schreiber, probabil, nu e informat că raioanele ne-comuniste erau defavorizate în ce priveşte transferurile de la bugetul de stat, Schreiber, probabil, nu cunoştea faptul că La Familia a preluat cu forţa business-ul reuşit al oamenilor de afaceri, Schreiber, probabil, nu era la curent cu dosarele instrumentate împotriva liderilor opoziţiei politice, Schreiber, probabil, nu a văzut nici o legătură între situaţia în domeniul economic, social, al justiţiei şi rata de emigraţie a moldovenilor.

Toate aceste fapte înseamnă fraudarea alegerilor – un proces care a durat o perioadă îndelungată. A! că nu au fost puse în faţa publicului dosare care să spună că în satul Urlaţi, de exemplu, atâtea şi atâtea voturi au fost falsificate? Într-un sistem justiţiar construit şi consolidat de comunişti?

Tinerii au avut tot dreptul la revoltă la 6-7 aprilie 2009. Deşi în postarea precedentă „Ei ne urăsc. Noi ce facem?” http://www.fruntasu.com/blog/ei-ne-urasc-noi-ce-facem am susţinut că nu putem răspunde cu ură la ură, aici vreau să afirm clar: tinerii au dreptul la revoltă, indiferent de culoarea regimului, dacă acesta le fură viitorul, unul democratic, prosper şi european. Înţelegem foarte bine că revoltele populare sau revoluţiile sunt periculoase, însă nici un regim totalitar nu poate fi tolerat la nesfârşit, aşteptându-se „transformarea” acestuia într-un viitor oarecare incert.

Aceasta mă conduce la a doua teză a autorului articolului din Newsweek, la fel de nocivă pentru dezvoltarea democratică a Moldovei, ca şi prima. Schreiber face referinţă la Damon Wilson, Vicepreşedintele unui think-tank american care, la rândul său, începe, prin a menţiona rivalitatea între Prim-ministrul Filat şi Preşedintele interimar Ghimpu, susţinând că aceasta submină legitimitatea democratică, şi continuă prin a afirma că Occidentul trebuie să susţină liderii puternici (Voronin, adică) ca ăştia să devină edificatori mai buni ai statalităţii. Tot el, Wilson, zice că socialiştii europeni de centru-stânga ar putea să ajute comuniştii moldoveni să evolueze în social-democraţi.

Nu ştiu dacă autorul articolului şi expertul în cauză cunosc un fapt bine cunoscut – în orice guvern de coaliţie există o competiţie de idei şi dezbateri, iar istoria modernă a guvernelor de coaliţie în statele occidentale demonstrează acest lucru. De asemenea, nu ştiu dacă autorul articolului şi expertul în cauză cunosc faptul că PCRM s-a aflat 8 ani la guvernare – timp suficient pentru modernizarea oricărui partid. Faptul că aceasta nu s-a întâmplat demonstrează intenţia – nu s-a dorit acest lucru. Tezele vehiculate în articol (cu referinţă la un expert american care se află la Washington şi o proaspătă absolventă cu o localizare incertă, fără a lua vre-un interviu de la politicienii moldoveni sau reprezentanţii societăţii civile şi mass-media) ne face să presupunem că acestea pur şi simplu au fost preluate din publicaţiile PCRM. Păcat că o publicaţie prestigioasă, dealtfel, cum este Newsweek-ul, a coborât standardele ziaristicii la acest nivel.

În rest, nu ne rămâne decât să reiterăm în ceea ce credem: deşi preferăm o evoluţie democratică care conduce spre o libertate şi o prosperitate mai mare, într-o ţară cu un regim totalitar tinerii au dreptul la revoltă. Nu poţi fura viitorul acestora la nesfârşit!

1 comment
Scorchfield
Am intrat aici din partea cealaltă; din vestul României, nu preget să scriu că revolta, aşa cum vrem noi să o pricepem: nu ne aparţine. Nu reuşim să facem asta, nu suntem pregătiţi, şi de aici doar </i>zbierete nocturne</i>, neînţelese doar de acel grup de noctambuli ce visează.
© 2017 Iulian Fruntaşu
Preluarea și publicarea materialelor apărute pe acest blog, inclusiv a cărților,
este permisă fără restricții, cu referințele necesare.
Design by Amigo LOGO