Transnistria, un obstacol pentru liberalizarea vizelor?

Publicat: 25 Jun 2010

Aşa cum evenimentul principal al lunii iunie a fost lansarea dialogului privind liberalizarea regimului de vize cu UE, subiectul a fost discutat şi la ultimele „Dezbateri şi sinteze de politică externă”, realizate de Asociaţia pentru Politică Externă (APE) şi Agenţia de ştiri şi analize IMEDIA. Cei doi invitaţi ai emisiuni moderate de Corneliu Rusnac - produsă cu suportul Fundaţiei germane „Friedrich Ebert” (FES) şi difuzată duminica la Radio „Vocea Basarabiei” - au fost politologii Iulian Fruntaşu, consilier al prim-ministrului pe probleme politice, şi Victor Chirilă, director executiv al APE. În opinia celor doi experţi, RM nu a aşteptat lansarea oficială a dialogului pentru a începe implementarea acelor criterii care sunt stipulate în foile de parcurs acordate anterior statelor din Balcani care au trecut prin acest proces. Astfel, încă până la 15 iunie, a fost elaborat un Plan de acţiuni ce include activităţi pe fiecare dintre compartimentele-cheie ale dialogului, cum ar fi securizarea actelor sau a frontierei, migraţia ilegală, ordinea publică. Aria de activităţi este extrem de largă - de la cadrul juridic până la cel tehnic, precum procurarea de echipamente sau eliberarea paşapoartelor biometrice, care vor fi obligatorii din 2011. „Mi-am şi făcut unul şi-i îndemn pe radioascultători să-şi facă”, ne-a îndemnat Iulian Fruntaşu. „Procesul a început”, e convins Victor Chirilă, drept exemplu servind Grupul de lucru interministerial ce se întruneşte săptămânal la MAEIE sub conducerea ministrului Iurie Leancă.

Problema transnistreană...

Victor Chirilă: Eu cred că este o prolemă, căci regiunea nu e controlată de autorităţile constituţionale, la fel cum frontiera de Est a RM, pe segmentul cu Ucraina, nu e controlată de grănicerii noştri. Ştiu că Guvernul a solicitat poziţia UE în acest subiect. Dar, pe de o parte, UE ne îndeamnă să fim cât mai flexibili în raport cu această regiune, cu autorităţile de acolo, pentru a le angaja într-un dialog politic ce va avea ca rezultat soluţionarea conflictului. Pe de altă parte, suntem forţaţi, de procesul de liberalizare a regimului de vize, să luăm măsuri în ceea ce priveşte fluxul migraţional necontrolat ce vine dinspre Transnistria, contrabanda de mărfuri, securitatea actelor... Sunt mulţi cetăţeni moldoveni care locuiesc în regiunea transnistreană şi care obţin paşapoarte naţionale în baza certificatelor de naştere eliberate de autorităţile transnistrene. Dar cât de sigure sunt aceste documente? Cine garantează că nu vor veni cetăţeni din alte state - din Rusia, de exemplu - care au probleme cu justiţia în ţara lor şi care, făcând rost de un certificat de naştere transnistrean fals, să ceară, în baza lui, un document în RM?

Iulian Fruntaşu: Aş putea spune că noi am lansat nişte consultări neoficiale cu UE la acest subiect şi Bruxelles-ul cunoaşte acest raport destul de dificil între regimul liberalizat de vize şi tentativa de soluţionare a diferendului transnistrean. Da, există o contradicţie aici, da, documentele eliberate de autorităţile din stânga Nistrului nu pot fi controlate, dar nu ştiu în ce măsură asta va reprezenta un obstacol. Totuşi, împreună cu partenerii europeni, ne gândim intens cum să împăcăm şi capra, şi varza... Sigur că, dacă am fi în stare să închidem acest cerc, de intrare şi ieşire din zonă, am putea controla fluxul migraţional. Totodată, statistic vorbind, nu se observă o tendinţă ca cei care provin din regiunea transnistreană să fie mai dispuşi spre crime sau spre violarea regimului actual de şedere în statele Schengen decât cei de pe malul drept. Deci, statistic vorbind, cam în egală măsură suntem la fel de „buni” şi la fel de „răi”. În plus, spre regimul liberalizat de vize se mişcă şi ucrainenii, şi ruşii. Şi nu ştiu în ce măsură ruşii, chiar şi cei certaţi cu legea, ar fi înclinaţi să folosească Transnistria drept cap de pod pentru a intra în UE. Mai curând pericolul ar veni de la state ca Pakistan sau Afganistan...

Victor Chirilă: Într-adevăr, soluţia ar putea fi găsită împreună cu Ucraina, pentru că, din punctul acesta de vedere, Transnistria reprezintă un potenţial obstacol şi pentru liberalizarea regimului de vize cu UE pe care-l aşteaptă Ucraina. Cred că e nevoie de mai multă cooperare între UE, Ucraina şi RM. Un an, doi, trei...

Iulian Fruntaşu: În primul rând, nu ştiu dacă e corect să dăm termene, mai ales că aşteptările sunt foarte mari. Pot spune doar că, în cazul Macedoniei, procesul a durat un an şi jumate. În al doilea rând, vreau să menţionez ceva esenţial: dreptul de a călători fără vize în statele Acordului Schengen nu înseamnă şi dreptul de a munci acolo legal. Sunt două lucruri total diferite.

Victor Chirilă: Dacă e să comparăm poziţia de start a RM cu poziţia de start a Macedoniei, Serbiei şi Muntenegrului, care deja se bucură de regim liberalizat de călătorii în UE, noi suntem într-o situaţie mult mai avantajoasă. Chiar dacă nu avem foaie de parcurs, foarte multe lucruri s-au făcut deja în RM. De aceea, cred că şi acest dialog va decurge, în cazul nostru, mai rapid. Şi chiar dacă e un proces de lungă durată, dacă privim la Macedonia, Serbia, Muntenegru, cu siguranţă putem fi optimişti: dacă va exista voinţă politică, din 2013 vom putea călători fără vize în UE. Desigur, mai depinde şi de factorul politic, de stabilitatea şi coerenţa actului de guvernare în RM. Dacă, la sfârşitul anului, RM va avea un guvern stabil şi un parlament credibil, cu siguranţă că şansele noastre să călătorim fără vize în UE vor fi şi mai mari.

Victor Chirilă: Există câteva lucruri pe care trebuie să le grăbim, totuşi. RM a început să elibereze paşapoarte biometrice încă în 2008, dar în doi ani au fost eliberate doar vreo 1400 de paşapoarte de acest fel, pe când Macedonia - cu o populaţie de circa două milioane de cetăţeni - a eliberat, în primii doi ani, peste 400 de mii. Acest exemplu ne spune care ar trebui să fie ritmul de eliberare a paşapoartelor biometrice în următorul an... O altă problemă e că nu avem sistemul integrat de management al frontierei. Dar, există deja disponibilitate de a fi asistaţi în acest sens de către Frontex - Agenţia Europeană pentru controlul frontierelor Shengen - şi de EUBAM. În următoarele luni cred că vom avea elaborate Strategia şi Planul de acţiuni necesare în acest sens şi în 2011 acest sistem va fi pus în practică.

0 comentarii
© 2017 Iulian Fruntaşu
Preluarea și publicarea materialelor apărute pe acest blog, inclusiv a cărților,
este permisă fără restricții, cu referințele necesare.
Design by Amigo LOGO